Microfonul Călător

Pânza cu semne tradiționale care leagă oameni și generații dincolo de granițe

de Alla Stâncaru-Luncă

Arhiva „Cufărul Galiei”

În plină vară, când lanurile se umplu de flori galbene, tradiția românească vorbește despre Sânziene — Drăgaica, o zi în care credințele vechi și simbolurile naturii se întâlnesc într-un timp al poveștilor și al semnelor.

Pe 24 iunie, aceeași dată a devenit, din 2013, Ziua Universală a Iei — celebrată de comunități românești din întreaga lume ca omagiu adus uneia dintre cele mai puternice expresii ale identității culturale.

Ia românească, cunoscută oficial sub denumirea de arta cămășii cu altiță, a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO la 1 decembrie 2022. Această recunoaștere internațională a celebrat tehnica de cusătură tradițională specifică României și Republicii Moldova.

Includerea pe lista UNESCO confirmă faptul că această piesă vestimentară emblematică depășește dimensiunea modei, devenind un simbol profund al identității, continuității și creativității populare. Dosarul de candidatură a fost depus în comun de România și Republica Moldova, subliniind legătura culturală vie dintre cele două spații.

Din acest univers de pânză și simboluri, ia românească a pătruns și în limbajul artei europene. Fascinat de cămășile tradiționale românești, Henri Matisse a transpus această imagine în celebra sa lucrare „La Blouse Roumaine”, devenită reper al modernismului. Lucrarea, realizată la Nisa, a intrat în timp în colecția Centre Pompidou, unde continuă să fie privită ca o punte între modernismul european și rădăcinile vizuale ale tradiției românești.

Influența românească din această lucrare nu este întâmplătoare. Matisse a avut o colecție întreagă de ii și bluze tradiționale, primite cadou de la Theodor Pallady, unul dintre cei mai apropiați prieteni ai săi. Prin aceste daruri, universul vizual al satului românesc a ajuns discret în atelierul de la Nisa și a devenit sursă de inspirație pentru o operă care depășește granițele dintre tradiție și avangardă.

NISA – Firul viu al tradiției

La Nisa zilelor noastre, orașul care a inspirat atâția artiști, firul simbolic al iei continuă să fie țesut în comunitate. Români de pe ambele maluri ale Prutului — din România și Republica Moldova — s-au adunat pentru a sărbători cămașa tradițională cu altiță, într-un eveniment dedicat memoriei și continuității culturale.

Organizatoarele evenimentului -Tatiana(Titi) Zemba si Annemarie Hoarau.

Fotografia aceasta pare să contureze o inimă din două destine. Două românce de pe cele două maluri ale Prutului, unite la Nisa de aceleași valori. Zâmbetul lor spune mai mult decât orice discurs despre bucuria de a aduce împreună oameni, generații și tradiții. O imagine de pus în ramă, un tablou viu al unei legături pe care nici istoria, nici distanțele nu au reușit să o destrame și al unor rădăcini comune care ne definesc și ne unesc.

În centrul acestei întâlniri a fost Asociația RoAzur, care a reunit comunitatea românească din Nisa într-un gest comun de recuperare și afirmare a identității prin costum, poveste și ritual. Ia, purtată de oameni veniți din geografii diferite, a devenit un limbaj comun, recognoscibil dincolo de granițe. Președinta asociației, Annemarie Hoarau, a vorbit despre emoția reîntâlnirii cu aceste momente, rememorând clipele în care oamenii au venit îmbrăcați de sărbătoare, cu ii cusute cu grijă, și s-au prins în horă într-un loc de poveste de lângă Nisa, unde atmosfera a amintit de sărbătorile tradiționale de acasă. În acele momente, dansul nu a fost doar spectacol, ci o formă de memorie colectivă în mișcare — o întoarcere la ritmurile vechi, în care comunitatea se recunoaște prin gest, costum și cântec, chiar și departe de locurile de origine.

„Pe 21 iunie, asociația RoAzur a organizat Sărbătoarea Iei Tradiționale, un eveniment dedicat culturii, patrimoniului și spiritului de comunitate. Găzduiți de cadrul excepțional al Abbaye de La Colle-sur-Loup și al restaurantului Le Chat Noble, am reunit membri ai comunităților românești, moldovenești și franceze, precum și numeroși prieteni ai culturilor noastre, pentru a celebra ia tradițională.Pe parcursul după-amiezii, participanții au descoperit ii autentice din România și Republica Moldova, au participat la ateliere de broderie și de confecționare a coronițelor de Sânziene și au explorat semnificația simbolurilor cusute pe costumele populare. Evenimentul a pus în valoare artiști și creatori talentați, iar momentul artistic a adus emoție prin prestațiile l Ingăi Latco, Riccardo, Valeriu Moruz și Edouard. Am avut onoarea prezenței Domnului Victor Martin, Consul General al Republicii Moldova, care a subliniat importanța dialogului cultural. Mulțumiri speciale tuturor celor implicați în organizare și comunității care a făcut posibil acest eveniment.” ( Annemarie Hoarau- președinta RoAzur)

Departe de casă, hora a unit pentru o zi ceea ce istoria a despărțit cândva.

Arhiva RoAzur

Drăgaicele de la Nisa

….câteva dintre Drăgaice…

Arhiva „Cufarul Galiei”

Dacă astăzi sunt Sânzienele, Drăgaica, Ziua Iei, la Nisa există un grup numit „Drăgaicele”, care se reunește periodic pentru mici șezători — fie acasă, fie pe malul mării. Galina Cearca, Galina Stratulat, Inga Latco, Eugenia Chiorescu, Mariana Cociug sunt doar câteva nume de drăgaice… Acolo, participantele cos ii, își împărtășesc povești de viață și „povești cusute”, legate de tradiție, memorie și identitate.

Arhiva „Cufărul Galiei”

Galina Stratulat ne vorbește în materilaul audio despre acest grup și despre „Cufărul Galiei”, în care a adunat, de-a lungul anilor, o adevărată comoară de cămăși tradiționale cusute de ea. Tot in audio de mai jos- o ascultăm pe Tatiana (Titi) Zemba, unul dintre organizatori si pe Claudia Tudori printre spectatori și…dansatori.

AUDIO

Paris – șezătoarea vie

La fel cum „La Blouse Roumaine”, pictată de Henri Matisse la Nisa, a intrat în timp în colecția Centre Pompidou, firul iei continuă să lege Coasta de Azur de capitala franceză, între memorie și prezent, între atelier și șezătoare.

În acest spirit, într-o seară toridă de vară, în Grădina Luxemburg din Paris, evenimentul organizat de Léa Art Galerie Moldave à Paris a transformat spațiul într-o șezătoare vie. Grupul „Șezătoare la Paris” a adus împreună copii, mame și bunici, într-o întâlnire caldă, în jurul iei și al poveștilor cusute.

Doamnele au venit îmbrăcate în ii lucrate chiar de ele sau păstrate din familie, fiecare piesă purtând semnele unei istorii personale și ale unei migale transmise din generație în generație. În jurul lor, copiii au descoperit simbolurile cusute pe cămăși, le-au reinterpretat prin desen și joacă și au intrat, firesc, în universul unei tradiții vii.

Grădina s-a transformat, pentru câteva ore, într-un atelier în aer liber: s-au împărtășit tehnici de cusut, s-au împletit coronițe de Sânziene și s-au spus povești de viață „cusute” între fire de ață și amintiri. Atmosfera a fost una de sărbătoare calmă, în care ia nu a fost expusă, ci trăită.

Prin această șezătoare itinerantă – tableau vivant, „Șezătoare la Paris” a adus în spațiul parizian nu doar costumul tradițional, ci și gestul, răbdarea și intimitatea lui, transformând întâlnirea într-o punte vie între generații și culturi.

Arhiva Grupul „Șezătoarea”- Paris

Autor text și audio: Alla Stâncaru -Luncă

Editare și montaj audio: Oana Popescu

SUSȚINE Microfonul Călător !

Microfonul Călător este un proiect independent de interviuri audio, realizate cu oameni diferiți – de la personalități publice la oameni simpli, fiecare cu o poveste care merită ascultată. Interviurile sunt realizate pe teren, în România și în diaspora.Proiectul se bazează pe experiență profesională îndelungată în radio și pe o relație directă și respectuoasă cu oamenii și poveștile lor.Microfonul Călător este un blog care face parte din Asociația culturală non-profit Voixetponts, creată la Paris.

Pentru continuitatea proiectului sunt necesare resurse legate de deplasări și producție. Cei care doresc pot susține Microfonul Călător printr-o contribuție voluntară.

FR76 1695 8000 0195 1565 4122 341

IBAN – PENTRU DONATII SI SPONSORIZARI – Putem oferi documente necesare pentru ca firmele sa-și treacă la cheltuieli.

Cei care cunosc oameni sau povești ce merită spuse ne pot scrie în comentarii sau prin datele de contact ale blogului.Microfonul Călător este un proiect independent de interviuri audio, realizate cu oameni diferiți – de la personalități publice la oameni simpli, fiecare cu o poveste care merită ascultată. Interviurile sunt realizate pe teren, în România și în diaspora.