
Șapte voci care poartă dorul de părinți, de acasă și de Moldova
de Alla Stâncaru-Luncă
Într-un Paris grăbit și cosmopolit, unde limbile se amestecă, iar pașii nu se opresc niciodată, există un loc în care româna se aude limpede, iar dorul capătă voce. Acolo, șapte tinere mămici, oameni care simt românește de pe ambele maluri ale Prutului, se adună sub numele de „Datina” pentru a păstra vii tradițiile prin cântec și emoție.
Departe de casă, fiecare dintre ele poartă în suflet dorul de părinți, de copilărie și de locurile din care au plecat. Din acest dor s-au născut vocile ansamblului, care transformă amintirile în cântece și întâlnirile în momente de suflet. Fiecare melodie interpretată de „Datina” spune o poveste: a satului rămas în urmă, a sărbătorilor de altădată, a colindelor cântate în familie sau a cântecelor care adunau oamenii laolaltă.
Sufletul ansamblului se simte în fiecare membru, în vocile, ideile și energia grupului, care se adună în jurul Margaretei. Cu răbdare și dăruire, toți au reușit să creeze nu doar un ansamblu, ci o adevărată comunitate. Aici, fiecare voce contează, fiecare poveste este ascultată, iar fiecare repetiție devine o întâlnire între oameni care se sprijină și au nevoie unii de alții.

Margareta Saghin, Maia Vișnevschi, Snejana Surdu , Diana Vizitiu, Cristina Seu, Alina Tampei și Angela Scutari, sunt cele care se adună împreună după orele de muncă, deschid caietele în care adună o parte din folclorul nostru și încep să cânte.
Le-am văzut pentru prima dată la Festivalul Culturilor Tradiționale Vii, la Teatrul din Nogent-sur-Marne, chiar de Ziua Unirii Principatelor. Am dansat împreună cu ele în timp ce cântau, dar au dispărut foarte repede. Când am vrut să le propun un interviu, nu mai erau de găsit. Am aflat ulterior că plecaseră la un alt festival, dedicat tot zilei de 24 ianuarie. Nu m-am lăsat până nu le-am găsit. M-au impresionat prea mult. Așa am ajuns la una dintre repetițiile lor.
Ascultați audio „Datina” – interviu și muzică
Repetițiile nu sunt simple exerciții muzicale. Sunt momente de respiro, de regăsire și de sprijin. Râsetele se împletesc cu muzica, poveștile de viață cu acordurile cântecelor, iar energia creată între membrele grupului se simte de fiecare dată și pe scenă. „Datina” nu cântă doar pentru public, ci și pentru ele însele – pentru a-și păstra identitatea și legătura cu rădăcinile.
Prin aparițiile lor la evenimente culturale, sărbători și întâlniri ale comunității, ansamblul „Datina” aduce Moldova și România mai aproape, legând sufletele celor de acasă cu ale celor plecați departe de hotare. Le reamintește tuturor că tradițiile nu țin cont de granițe: ele trăiesc atât timp cât sunt cântate, transmise și simțite.
„Datina” este dovada că, indiferent unde te poartă viața, limba, cântecul și dorul pot crea acasă oriunde. În inima Parisului, aceste glasuri românești continuă să adune inimi și să spună, prin muzică, că rădăcinile nu se pierd – ele se cântă.
Le găsiți pe pagina lor de Facebook Datina și le puteți invita la diferite evenimente.


Autor: Alla Stâncaru-Luncă
Editare și montaj audio: Oana Popescu
Fotografii: din arhiva Datina
Mulțumim Doamnelor din Datina pentru disponibilitatea de a sta de vorbă cu MICROFONUL CĂLĂTOR – un proiect independent care adunaă povești. Spuneți-ne despre oameni pe care lumea ar trebui sa-i cunoască.
Dacă vreți să sprijiniți acest proiect, aflați mai multe pe pagina de susțiere!
.

Lasă un comentariu